Such a perfect day! I’m glad i spent it … with me

San Diego. Langa ocean. Afara e racoare, inauntru e muzica buna. Mancarea e si ea fix pe sufletul meu. Stau ghemuita intr-un fotoliu si ma uit pe geam – apa linistita, multe barci si un verde de vis. Ma uit la oamenii care muncesc aici si ma intreb daca mai au timp sa se bucure de locul asta. Mi se aglomereaza o gramada de ganduri, idei, intrebari si brusc simt ca sunt foarte departe.

Intre timp se apropie o doamna care vrea sa se aseze la o masa alaturata. Este insotita de trei copii. Se uita in directia mea si ma surprind intorcand stanjenita privirea. Ma uit din exterior la reflexul asta al meu si nu il inteleg. Incerc sa imi revin din fastaceala si ma uit in directia ei. Doamna imi zambeste si imi ureaza pofta buna.

Oare cand am uitat sa zambesc oamenilor pe care nu ii cunosc?